Pe lângă gustul mâncării există întotdeauna câte ceva care te face să te întorci la acelaşi restaurant ori de câte ori ai ocazia. La Nando’s acest ceva este cu siguranţă sosul Peri Peri. Dacă eşti vegetarian ai putea să alegi între veggie burger sau pitta (un fel de lipie) în combinaţie cu porumb fiert şi cartofi prajiţi.

Tot la Nando’s am întâlnit un exemplu “aşa da” de cum poate un restaurant să folosească în comunicarea cu clienţii mesaje amuzante şi bine gândite. Spre exemplu, pe unele şerveţele scrie “now remove all evidence”, fapt ce m-a făcut să realizez că într-adevăr am mâncat cu foarte mare poftă. Pe un alt şerveţel primit în dotare într-altă zi sta scris un alt adevăr: “Just face facts. You are a messy eater”. La fel, faptul că oglinda din baie îmi transmite pe acelaşi ton jucăuş mesajul “No, your butt does not look big in that” îmi dă curaj ca în drum spre masă să îmi mai umplu o dată paharul de cola. Regula pentru bauturi este “free refill”, deci la discreţia clienţilor.

Cu aproximativ 20 de lire două persoane pot servi meniu cu mâncare vegetariană, iar în această sumă intră şi un sos Nando’s “pentru acasă”. Cu alte cuvite, o afacere destul de bună!

***

Acesta este unul dintre articolele trimise de către cititorii care au dorit să scrie pe Food Crew. Ai ceva să ne spui sau doreşti să ne povesteşti despre una din aventurile tale culinare? Aşteptăm mesaje la posta@foodcrew.ro

Prima interacţiune cu junk foodul britanic a fost în mini fast foodul unui libanez. Libanez, libanez, dar face cetăţeanul ăla o shawarma de îţi ies flacări pe urechi, deşi ai cerut-o nepicantă. Şi cică aşa ai şi primit-o. Totuşi, parcă o dată la 2 zile iţi vine să ajungi pe la el să mai testezi flăcările respective. Pe cuvânt de cercetaş, în viaţa mea nu am mâncat o shawarma mai bună. Şi sunt dependentă de junk food de ani buni. Într-un top 3 personal, Abir e pe locul 3.

Pe locul 2… În Camden Town, pe malul canalului navigabil, sunt mese cu scaune în forma de scutere. Pe lângă aceste scaune, sunt cred că 20 de dughene care vând tot felul de junk food. Unul singur de fish and chips. Dar găseşti tot ce vrei, chiar şi nachos şi burritos, dar cu precădere “curry chicken” … sau “chicken curry”, nu ştiu exact, dar mi-e egal. Noi am testat “sweet and sour chicken on noodles”. Şi am cerut şi refill, pentru că … e genial, frate! Nu ai cum să nu ceri refill la aşa ceva! Dacă mai pui şi o doza de Cola lângă, dacă mai stai şi pe iarbă (nu pe scutere), e combinaţia perfectă.

Şi locul 1 cu coronitţă merge la Nandos. Pentru că m-a urmărit în toate pelerinajele mele londoneze până m-a convins să îl încerc. Adică, mai pe limbaj de om normal, oriunde te întorci în Londra asta mare, este imposibil să nu găseşti un Nandos. Adevărul e că sunt nişte lăudăroşi… dar au cu ce, trebuie să recunosc. Noi am ales “Meal Platter” şi am primit 1 pui ÎNTREG mai bun ca orice pui prăjit mâncat de mine vreodată (şi am mâncat pui la viaţa mea) + un castron de pireu care nu ai fi zis că într-o viaţă anterioară a existat sub formă de cartofi întregi + Cola cât am putut bea. Şi chiar şi 2 oameni flămânzi au nevoie de multă Cola să dea gata puiul cel genial şi pireul cel aproape frişcă. Iar preţul total a fost mai mult decât acceptabil pentru ce am primit într-un local care probabil nu e trecut în ghidul restaurantelor celebre din Londra, dar care clar merită locul 1 măcar în topuri personale.