Ieri eram în căutarea unui local care să servească meniul zilei în jurul orei 13 şi să îl poată livra la botul calului. Două condiţii normale însă esenţiale atunci când nu ai poftă de plimbări la -8 grade, însă ai poftă de mâncare, iar pofta începe să roadă. Poate o să vi se pară ciudată [...]

Adică ”Mulțumesc Sushi Ya”…că-mi iei gândul de la frig. De când cu iarna asta cruntă, încerc să mă răsfăț cât mai des cu lucruri exotice, doar doar reușesc să mă mint că-i vara mai aproape. Într-una din zile, după ce am alergat prin frig până mi-au înghețat și pleoapele, am stabilit cu niște prieteni să [...]

Se făcea că  era o seară friguroasă de miercuri şi mă întâlneam cu un prieten să povestim una-alta. Prietenul ăsta al meu venea direct de la lucru, drept urmare era lihnit nevoie mare. Şi zice: „Bă, mi-e foame. Hai că ştiu un loc nou să-l încercăm. Cică e bun.”

Nu sunt un mare fan al micului dejun, însă în câteva ocazii masa de dimineaţă mi-a salvat (la propriu) ziua. Fie că a picat la fix după o noapte grea sau avea să fie cea mai consistentă masă a zilei, cel puţin de câteva ori m-am felicitat după ce m-am îndopat dis-de-dimineaţă.

Pentru ca duminică a fost ziua mea şi de mult ne gândeam la restaurantul asta, Mr. Veveritzoiu mi-a făcut o surpriză şi m-a dus la Filiberto pentru un prânz deosebit. Încă de la intrare m-a frapat albul de peste tot, de la pereţi până la feţele de masă.

Acum vreo 2 ani şi ceva, în căutarea unui prânz gustos şi nu foarte scump, o prietenă mi-a susurat ceva la ureche despre această firmă de catering pe care ea o încercase deja împreună cu colegii de birou. Am comandat un fel cu peşte (sunt mare fan) şi mi-a plăcut foarte mult.

Până acum am umblat prin câteva locuri în care se poate servi un prânz în pauza de masă. Cu toate astea, am dorit să dăm cuvântul şi celor care nu au mereu timpul necesar pentru a se deplasa de la birou pentru a încerca meniul zilei sau pentru a-şi lua prânzul la caserolă.

Într-o zi în care nu am găsit timp pentru a mânca un prânz decent, ciugulind ceva în fugă, m-am hotărât să mă recompensez cu ceva aparte: mâncare libaneză. Şi nu mă refer aici la vreo tarabă de unde poţi mânca shaorma cu cartofi prăjiţi, ci la ceva puţin mai deosebit.

Mă rog, 3 la 10.5 lei, însă aţi prins ideea: în vreme de criză pleşcaviţa salvează ziua. Comparativ cu alte sortimente de fast food importate de la răsărit sau de la apus, pleşcaviţa rămâne cea mai prietenoasă cu bugetul timişoreanului.

De vreo lună-două a apărut în Piaţa Operei un local care propune o alternativă la meniul zilei – mâncare gătită pe care o poţi lua la caserolă. La prima privire pare ideal, fiind o soluţie care ar putea face pauzele de masă ceva mai eficiente pentru cei care lucrează în zona centrală.