Acum câteva zile am avut “plăcerea” de-a experimenta nişte probleme la conexiunea la internet, iar cum lucrez de-acasă, n-am avut altă soluţie decât s-o iau la nimereală, prin oraş, în căutare de birou care să mă găzduiască. Un prieten din Timişoara, care era întâmplător în vizită prin Oradea, m-a invitat să merg la Pizzeria Lucapiero, [...]

Sunt o fană a pastelor. Aş mânca paste la mic dejun, la prânz, la cină şi între mese. Acasă încerc tot felul de combinaţii încât deja le-am pierdut numărul. Dar nu contează. Inspiraţia funcţionează în continuare. Dar acest text nu este despre mine. Acest text este despre noul local deschis în Food Court-ul din Iulius [...]

Am auzit destui cunoscuţi spunând că mâncarea de la Irish nu e strălucită, ba mai mult, că e chiar dezastroasă. De cealaltă parte, coana Mizza Capriciosa care e o clientă fidelă de-a locului a comparat meniul zilei de la Irish Public House cu un prânz ca la mama acasă. Motive de îndoială nu am nici [...]

Din fața gării am pornit în direcția în care vedeam o biserică veche, iar cum drumul s-a strâmtat și casele păreau mai degrabă săsești decât comuniste, m-am oprit în fața unei table pe care era scris cu cretă un meniu și un fermecător preț de 12 lei.

Dormind până trecut de orele prânzului, într-unele zile de weekend se mai întâmplă să spun pas nu doar micului dejun, ci uneori chiar prânzului servit la o oră decentă. Rezultatul se concretizează cel mai adesea într-o vânătoare de de fast food, mânat de la spate şi de lipsa de chef de a-mi (pre)găti ceva acasă. [...]

De felul meu mă supăr ușor pe localuri, dar de obicei îi o chestie ce ține de preferințe și gusturi. Nu ajung ușor să vorbesc de rău vreun restaurant, darămite să-l și contrarecomand. Azi însă am avut ocazia de a descoperi un strălucit local de nerevizitat: Ristoro din Lugoj.

Nu sunt un mare fan al micului dejun, însă în câteva ocazii masa de dimineaţă mi-a salvat (la propriu) ziua. Fie că a picat la fix după o noapte grea sau avea să fie cea mai consistentă masă a zilei, cel puţin de câteva ori m-am felicitat după ce m-am îndopat dis-de-dimineaţă.

Ceea ce veţi citi în continuare s-a întâmplat în ajunul Crăciunului. Am preferat ca de sărbători să las deoparte, pe cât posibil, telefonul, calculatorul şi ale lor aplicaţii de online, de aici întârzierea relatării De obicei, pe 24 decembrie evit mâncărurile “de dulce” şi le aleg pe cele bazate pe legume.

La ora 6 seara orice speranţă de a apuca vreun meniu al zilei nu îşi are rostul. Dacă totuşi vrei să te linişteşti cu o ciorbă sau vreo supă trebuie să te orientezi spre cel mai apropiat restaurant care serveşte aşa ceva, bineînţeles la un preţ mai puţin atractiv.

Ce poţi face într-o zi de toamnă cu soare, la sfârşit de săptămână, în Timişoara, cu sau fără copii, cu maşina sau cu bicicleta? Păi e simplu – poţi ieşi la Padurea Verde pentru a vedea urşii de la zoo sau casele din muzeul satului. Şi unde poţi mânca ceva?