Cum să gătim dulciuri sănătoase

Pe 11 decembrie, Restaurantul BIOFresh din Timişoara ne-a invitat la o nouă lecţie de gătit sănătos, ultima din acest an. Am învăţat despre PH-ul alimentelor, despre alimente alcaline şi alimente acide, precum şi despre proporţia în care acestea trebuie să se regăsească în dieta noastră zilnică. Momentul mult aşteptat a fost lecţia de preparare a dulciurilor, extrem de utilă în această perioadă când putem alege să gătim prăjituri mai sănătoase de sărbători.

Prăjiturile din comerţ, pe care le achiziţionăm de la cofetării sau magazine, conţin uleiuri hidrogenate, margarină, făină albă, ouă, conservanţi, zahăr. Această combinaţie este în sine nesănătoasă, ca să nu mai vorbim de conservanţii şi aditivii folosiţi în compoziţie.

Dulciurile recomandate de BioFresh sunt pe bază de miere, fructe uscate sau proaspete, seminţe şi sâmburi. Nu sunt coapte, nu conţin lapte, făină, ouă şi zahăr alb. Cu toate acestea, persoanele care le-au consumat au putut constata că sunt foarte bune. Chiar mai bune decât cele clasice. Sunt puţin mai scumpe, e adevărat, din cauza ingredientelor de calitate. Având în vedere că nu consumăm dulciuri chiar în fiecare zi, merită să facem alegem mai sănătoase.

PH-ul alimentelor

Alimentele se pot clasifica în grupe, în funcţie de caracterul lor mai mult sau mai puţin acid, respectiv alcalin. Ideal ar fi ca ponderea alimentelor acide vis a vis de ponderea alimentelor alcaline să respecte o anumită proporţie în alimentaţia noastră.

Măsurarea PH-ului se face pe o scară de la 1 la 14, valoarea normală fiind de 7.4.

Proporţia ideală: un om sănătos poate consuma alimente acide în proporţie de 30-40% şi restul de 60-70% alimente alcaline. Când PH-ul devine acid sau când suntem bolnavi, procentul de alimente acide trebuie să scadă la 20%.

În vremurile noastre capacitatea organismului de a neutraliza este depăşită. Din ce cauză? Pentru că venim în contact cu o mulţime de noxe şi substanţe toxice prin aerul pe care îl respirăm, apa pe care o bem şi alimentele pe care le mâncăm (conservate şi preparate termic). Când PH-ul nu mai este menţinut în limite normale se declanşează boala la nivel celular. În funcţie de predispoziţia fiecăruia, boala se manifestă în diverse moduri: afecţiuni cardiace, reumatismale, respiratorii, etc. De fiecare dată, aciditatea este trigger-ul care declanşează boala. De aceea este foarte important să o controlăm prin alimentaţie.

Pe lângă afecţiunile legate de digestie, aciditatea ridicată provoacă erupţii, acnee, alergii, afecţiuni legate de tiroidă. Aciditatea mai este produsă şi de stres, ore puţine de somn, necazuri. Şi starea psihică este influenţată de PH. Când predomină aciditatea devenim mai iritabili, obosiţi şi nu ne putem concentra. Orice micro-organism se dezvoltă într-un mediu acid. De aceea este nevoie să ţinem nivelul acidităţii în limite normale.

A fi bătrân nu este echivalent cu a fi bolnav. Bătrâneţea e o etapă a vieţii şi nu înseamnă neapărat boală. Nu ar trebui să însemne boală. Din păcate, ni se pare normal să suferim de ceva pe măsură ce înaintăm în vârstă. În realitate, noi contribuim în mare parte la starea de sănătate a organismului. Ce putem face este să modificăm treptat modul de a ne alimenta până ajungem la o variantă sănătoasă. Alimentându-ne corect putem consuma 4-5 mese pe zi fără probleme, fără să intervenim asupra meselor anterioare. Dar e important să ştim cum să combinăm alimentele. Iar atunci când facem excepţii şi mâncăm mai multe alimente acide, să le contracarăm cu alimente alcaline.

– Nu trebuie să renunţăm în totalitate la alimentele acide. Trebuie doar să le echilibrăm cu alimente alcaline astfel încât să ajungem la proporţia recomandată.
– Cele mai alcaline alimente sunt legumele.
– De ce nu e bine să consumăm lapte dulce: în cazul iaurtului, fermentarea se face în exterior, în camera unde este preparat. În schimb, atunci când ingerăm lapte dulce, acesta ajunge în stomac, într-un mediu cald şi acid unde începe să fermenteze. Nu toată lumea poate să facă faţă acestui proces de fermentaţie.
– Toate felurile de carne sunt acide. De aceea se recomandă a fi consumate cu legume, dacă se poate crude.
– Legumele intens procesate devin acide
– Cerealele devin acide dacă sunt vechi (risc de mucegăire şi alterare). Este bine să fie consumate cât mai curând după data recoltării.
– Germenii şi cerealele verzi sunt foarte sănătoase. Este recomandat să luăm zilnic o anumită doză.

Reţetele

Am învăţat să gătim 4 deserturi be bază de ingrediente simple şi sănătoase, cu timp de preparare de doar câteva minute.

La lecţia de data trecută am specificat că fructele nu trebuie combinate cu lapte şi alte ingrediente. În aceste dulciuri le combinăm, însă este o combinaţie mai puţin nesănătoasă decât altele.

Legat de momentul în care e cel mai indicat să consumăm dulciuri, nu e bine să le mâncăm după o mâncare gătită, ci separat. Dimineaţa este un moment foarte potrivit deoarece ele ne dau multă energie.

1) Surpriza cu ciocolată

• Caju (500 g)
• Prune uscate (500 g)
• Miere (după gust)
• Cacao (100 g)
• Seminţe de cânepă pentru decor

Măcinăm sâmburii de caju şi prunele uscate. Adăugăm miere şi cacao. Pentru a omogeniza cât mai bine desertul putem amesteca direct cu mâna. Compoziţia devine o pastă cleioasă care se întinde într-o tavă şi se dă la frigider. După aceea se poate tăia şi servi.

Prăjitura se poate păstra pentru multă vreme deoarece nu are niciun ingredient care să se altereze.

2) Fantezie cu busuioc
Prăjitura nu a fost oferită spre degustare însă reţeta a fost prezentată deoarece este foarte asemănătoare cu cea de mai sus.

• Caju (500 g)
• Frunze Busuioc verde (60 g)
• Miere (după gust)

Caju se macină împreună cu frunzele de busuioc tăiate cu ajutorul unui cuţit de porţelan. Se adaugă mierea. Deasupra se face un strat cu cacao, pentru decor.

3) Desert cu cocos

• Fructe uscate: caise, smochine, curmale, prune (250 g din fiecare)
• Nucă măcinată (250 g)
• Puţină miere
• Sirop de fructe de pădure

Se macină fructele. Se adaugă mierea, siropul şi nuca măcinată. Se amestecă toate ingredientele. Se formează biluţe care se dau prin nucă sau nucă de cocos.

4) „Prăjitură nouă”

Acest desert a fost “inventat”recent şi nu face încă parte din meniul restaurantului. Va putea fi consumat începând cu ianuarie 2013.

Primul strat: blatul

• Fructe merişor uscate, nemăcinate
• Nucă măcinată
• Fulgi de cocos
• Miere după gust
• (O cană din fiecare)

Se amestecă toate într-un castron şi se presează cu lingura ca blat.

Se aşează într-un inel culinar, pentru a-i da forma rotundă.

Al 2-lea strat: crema cu fructe

• Caju (o cană)
• Lapte de cocos (o cană)
• Ulei de cocos (un sfert de cană)
• Fructe de pădure (o cană)
• Miere după gust

Se macină sâmburii de caju. Pulberea se pune într-un vas de mixer. Se adaugă fructele de pădure şi laptele de cocos. Se mixează. Se adaugă puţină miere şi ulei de cocos (rol de întărire a compoziţiei). Uleiul se încălzeşte în prealabil într-un vas cu apă.

Va ieşi o cremă acrişoară, combinaţie foarte bună cu blatul dulce. Crema se aşează în inel peste stratul anterior.

Al 3-lea strat: crema albă

• Caju (o cană)
• Lapte de cocos (o cană)
• Ulei de cocos (un sfert de cană)
• Miere după gust

Se procedează la fel ca pentru crema cu fructe.

Deasupra se presară fructele ca atare.