3F: Fantastic Fast Food. Mdeah… şi eu sunt regina Victoria I!

Dar să începem cu începutul.

3F e unu’ din primele fast-food-uri deschise în Timişoara. A apărut în ‘95 în plin complex studenţesc şi pentru mult timp a avut monopol. Nici acum nu o duc aşa de rău.

Prima dată le-am încercat mâncarea prin 2001 şi am fost încântat. Era suficientă şi cel mai important, era bună. Erau pe val până acum aproape 4 ani când…

După ce în primii ani de existenţă au pus accent pe calitate şi au câştigat un număr mare de clienţi, şi-au întors privirea doar spre bani, şi din punctul meu de vedere au pierdut. Sunt convins că o duceau mult mai bine când atârnai 5 minute pe afară în speranţa că se eliberează o masă decât acum când abia vezi un sfert din mese ocupate. Acum mâncarea e incredibil de seacă: zero gust, zero aromă (orez cu legume şi şniţel de pui ca pasta!). Parcă mănânc plastic.

Şi ca povestea să fie cât mai interesantă, când a apărut FoodCourt la Iulius Mall, 3F şi-a deschis acolo a 3-a locaţie. (A 2-a e la Kapa, un mister total pentru mine. Nu ştiu câtă lume ştie de punctul ală sau mănâncă acolo.) 3F de la Iulius Mall e genial de bun. Mâncarea e proaspătă (spanacul e absolut delicios!), iar preţul e extrem de mic; doar Kartoffel şi KFC îi fac faţă. Ca să mănânci la aceeaşi calitate în Timişoara trebuie să scoţi de cel puţin de 2 ori mai mulţi bani din buzunar în alt restaurant.

Urmând modelul 3F Hyde Complex, mă aştept ca şi 3F Jekyll Iulius Mall să-şi schimbe cât de curând politica şi în loc de o masă caldă şi gustoasă să ne ofere bucate la fel de atractive ca şi plasticul din care sunt făcute tacâmurile.

Dar cine ştie, poate că binele învinge.