Cronică de eveniment: seara japoneză

Secretul longevităţii japonezilor stă în regimul lor alimentar, bucătăria acestui popor fiind cunoscută peste tot în lume pentru preparatele sale pline de culoare şi foarte sănătoase. Deoarece mâncarea japoneză continuă să fie un mister pentru mulţi români, am dedicat al 5-lea eveniment din seria “Cultură de Gust” descoperirii celui mai popular preparat ale gastronomiei japoneze: Sushi.

Din partea Restaurantul Wasabi, Andreea ne-a prezentat pentru început o scurtă istorie a sushi-ului.

În secolul al VII-lea, locuitorii Asiei de Sud-Est au introdus tehnica conservării prin marinare, iar japonezii au preluat şi ei această metodă a împachetării peştelui în orez. Dacă inițial orezul era îndepărtat și era consumat doar peștele, în timp, orezul a început să fie consumat împreuna cu peștele, apărând diferite combinații de orez, peşte, alge, legume, sos de soia, wasabi, servite în feluri diferite.

În secolul XIX, la Tokyo, Yohei Hanaki, deţinătorul unui restaurant, a creat cea mai apropiată reţetă de ceea ce cunoaştem azi drept sushi. Preparatele sale, care includeau felii de peşte proaspăt sau fructe de mare combinate cu orez erau pregătite şi servite de clienţi direct la standul său de sushi.  Nigiri Sushi a devenit extrem de popular în rândul clasei de mijloc, fiind consumat mai ales de oamenii cu venituri mici, ocupaţi, care nu aveau timp să-şi pregătească masa. În anii ’50 s-a descoperit că algele merg de minune cu sushi şi, astfel, a devenit posibil să dai orice formă preparatului.

Aşadar, felurile cele mai cunoscute de sushi sunt:

• Nigiri Sushi: pe un bulgăre de orez este asezata o bucată de peşte crud.
• Maki Sushi: rulouri care au la exterior foaia de algă ce înveleşte orezul în interiorul căruia sunt amplasate ingredientele.
• Temaki Sushi: alga formeaza un cornet în jurul celorlalte ingrediente.
• Oshi Sushi: orezul este aranjat într-un strat dedesubt şi într-un strat deasupra, totul este presat şi apoi tăiat în cuburi.

Sushi-ul se  serveşte  cu  mâna sau folosind  beţişoarele.  Bucaţile de sushi se înmoaie în sosul de soia şi se servesc cu wasabi şi ghimbir murat. Gari este denumirea japoneză pentru rădacină de ghimbir murată. Se serveşte cu sushi cu scopul de a ajuta digestia şi pentru a curăţa papilele gustative în procesul degustării diverselor tipuri de sushi. Wasabi, cunoscut şi sub numele de „hrean japonez”, rădăcina plantei wasabi este folosită ca şi condiment, datorita gustului şi aromei sale extrem de puternice.

Sosul de soia este un ingredient de bază în bucătăria japoneză, deoarece oferă un gust sărat mâncărurilor, dar extrem de delicios. Deoarece are o concentraţie de sodiu mai mare decât sarea obişnuită, este indicat să se folosească o cantitate rezonabilă, mai ales de persoanele cu probleme de sănătate.

La eveniment am putut degusta Nigiri Sushi cu somon şi Maki Sushi cu castravete şi brânză topită. Da, există şi sushi fără peşte, aviz vegetarienilor şi celor care nu se simt confortabili cu ideea de a consuma peşte crud.

În continuarea degustării am vizionat un film documentar care ne-a prezentat diverse reţete japoneze, împreună cu detalii mai puţin ştiute despre gastronomia acestei ţări.

La final, dacă vreţi să vă bucuraţi de un meniu japonez în adevăratul sens al cuvântului, Restaurantul Wasabi vă aşteaptă în locaţiile sale din Iulius Mall Timişoara şi Cluj Napoca. Iar noi vă invităm cu drag şi la evenimentele viitoare din seria “Cultură de Gust”, despre care puteţi afla noutăţi urmărind foodcrew.ro.

Mai multe poze de la eveniment puteţi găsi pe pagina noastră de Facebook.

Evenimentul a fost organizat de FoodCrew şi Cărtureşti cu sprijinul Restaurant Wasabi.

Parteneri media: 24FUN, evive.ro, timisoara.ro, viajoa.ro şi Ornella Design.