Clisura Dunării e o zonă turistică cu un farmec aparte, în special între Cazanele Mici și Cazanele Mari, zonă în care foamea te cuprinde mai repede ca oricând. Pensiuni și restaurante sunt destule, dar căreia să îi calci pragul?
Cârtița s-a încumetat la Pensiunea Melba, la care a și poposit un weekend întreg în care s-a delectat cu bunătăți care mai de care. Pensiunea, situată chiar între Cazanele Mici și Mari, pe malul lacului Dubova, se distinge de celelalte pensiuni printr-un aspect cât se poate de cochet. Dar să vedem ce are pensiunea de oferit într-ale gurii.
Restaurantul pensiunii este unul relativ mic, dar luminos, aerisit și plăcut pentru ochi din punct de vedere cromatic: mese și scaune de lemn, pereți care imită cărămida, un bar. Foarte curat în schimb, și, cel mai important, fără miros de mâncare.
Însă dacă nimeriți într-o zi cu o temperatură acceptabilă, vă recomand să serviți masa pe terasă, mai exact pe ponton. Peisajul e cât se poate de relaxant: de jur împrejur munți, la picioare Dunărea, o briză plăcută. Scaune, mese metalice. Nimic kitchos. Cochet. Muzică acceptabilă în surdină. Lume e întodeauna, mai ales de la pensiunile din jur, sau cel puțin cât am stat acolo întotdeauna era clientelă.
Staff-ul e cât se poate de amabil. Te servesc într-un timp util și sunt foarte deschiși la schimbări de ingrediente din anumite preparate. Și poartă și ținută clasică de pensiune. Dacă se întâmpla să îți încurce garnitura din greșeală, o schimbă fără supărare. Nouă ni s-a întâmplat ca peștele să nu fie prăjit suficient (având puțin sânge), și ni l-a schimbat imediat.
Meniul nu e deloc sărăcacios. Ce m-a surprins plăcut este faptul că pe lângă preparate clasice, au, chiar pe prima pagină din meniu niscaiva specialități de-ale locului. Din păcate nu le-am încercat pe pielea mea, dar comesenii mei au fost mulțumiți de Valdostana și de Gyros.
Să începem cu începutul: micul dejun, dacă aveți de gând să petreceți ceva timp la pensiune, este inclus în prețul camerei, deci nu îl veți găsi pe meniu. Dar este un mic dejun proaspăt și sățios: aveți de ales între ouă (omletă, ouă ochi, ouă fierte), mezeluri, brânză/cașcaval, roșii, castraveți, unt, gem, pâine toast, cafea/ceai, și suc natural.
Apoi, la prânz cu siguranță ți se face poftă de o ciorbă preparată în stilul caracteristic al locului. Am încercat ciorba de pește, de văcuță și de pui. Ciorba de pui m-a surprins ca și mod de preparare, fiind gătită în stilul țărănesc: conținea așa numitele “zdrențe” (ouă), iar puiul era întreg, nu tăiat cubulețe. A fost însă foarte gustoasă, preparată ca la bunica acasă. Ciorba de văcuță a fost la mare căutare. Cu un conținut bogat de legume, foarte proaspătă, a fost preferata mea.
Dacă tot ești la Dunăre, trebuie neapărat să încerci preparatele din pește. Saramura de șalău cu mămăliguță e bună de te lingi pe degete. Nici șalaul file prăjit cu mujdei sau cu sos meuniere nu e mai prejos. Singurul minus la acest capitol este doar faptul că nu au preparate de pește pe grătar. Asta nu implică faptul că peștele prăjit nu e bun, dar preparat pe grătar e și mai sănătos, și mai gustos.
Cașcavalul pane a fost cel mai bun pe care l-am mâncat vreodată. Foarte consistent, deloc genul care se întinde, cu o crustă crocantă, m-a uns pe suflet. Vă recomand să îl încercați în combinație cu cartofi prăjiți, ciuperci a la grec și salată asortată.
La capitolul dulciuri, recomand clătitele cu finetti, și înghețată în combinația: ciocolată, caramel, fistic plus frișcă.
Am mai degustat și alte preparate: cotletlul de porc, salatele (de roșii, asortată, de varză, de murături), cartofii natur.
Din punct de vedere culinar, serviciile au fost ireproșabile: mâncarea, repet, foarte proaspătă, iar porțiile foarte mari, consistente.
Nu am putut însă să nu observ că atunci când e mai aglomerat, chelnerii sunt cam prost organizați și durează puțin mai mult până ajunge mâncarea. Depinde însă cât ești de nerăbdator, pentru că atunci când vei vedea cât de proaspătă e mâncarea, vei găsi că e explicabil. Între timp poți savura peisajul sau te poți bucura de posibilitățile de agrement puse la dispoziție de pensiune.
Pensiunea este una de 4 stele, și într-adevăr serviciile sunt de 4 stele: amabilitatea, modul de servire, curățenia, micile detalii (cum ar fi vesela).
Câteva prețuri orientative: ciorbele aproximativ 10 Ron, saramura de șalău 14 Ron, șalăul file prăjit aproximativ 10 Ron per 100g, cașcavalul pane 6 Ron per 100g, cartofii prăjiți aproximativ 5 Ron, ciuperci a la grec 6 Ron, salatele în jur de 5-6 Ron, specialitățile de care vă vorbeam (Gyros, Valdostana) in jur de 20 – 25 Ron, înghețata 10 Ron, clătitele 5 Ron.
Dacă vă aflați în zonă și vi se face foame, merită să călcați pragul Pensiunii Melba pentru o masă pe cinste la malul Dunării. Personal, recomand preparatele din pește.
Pensiunea Melba | Șmen.ro
[…] Pensiunea Melba […]
Comentarii
eliana
ma duc si eu la vara tare
Romica Brutaru'
Foarte frumos la Melba!