Fie că sunt zile de naştere, aniversări de căsătorie, absolviri sau eu mai ştiu ce alte evenimente fericite, sau extrem de fericite, drumul familiei noastre se îndreaptă cu paşi repezi către Nora. De Nora cam ştim dinainte ca restaurantul să existe. Locuind în zonă, am crescut alături de Nora ca alimentară, mini-market, mai apoi cu Restaurantul Clasic, şi acum cu Restaurantul şi Terasa Nora.
Întâmplarea face ca şi în această lună să avem o zi de naştere pe care am sărbătorit-o tot acolo. Faptul că ne este aproape de casă, suntem obişnuiţi cu mâncarea şi servirea sunt probabil elementele determinante în a alege mereu acest restaurant.
Cea mai mare problemă pe care o întâmpin atunci când ajung la Nora este accea că tot timpul mi se pune în braţe acel meniu extrem de stufos şi mi-e întotdeauna greu să aleg ce vreau să mânc. Aşa că, mă umflu-n pene, mă agit puţin şi termin mereu prin a alege acelaşi lucru.
De cele mai multe ori când mergem acolo împart o ciorbă de văcuţă cu mama, nu de alta, dar porţile sunt foarte mari şi singură nu aş putea mânca două feluri de mâncare. Unde mai pui faptul că eu vreau şi desert dacă tot ne sărbătorim? 😀
Comesenii au servit şi ei ciorbă de pui a la grec ca să nu stea să se uite la noi până ne savuram ciorba. 😀 Bune ciorbe, nimic de zis, porţii mari, multe (!) legume şi bucăţi consistente de carne şi cel mai important, gust, nu apă chioară. Nici de ciorba de pui nu am auzit nimic pentru că până să-ntreb cum e, farfuria era goală deja. 🙂
â
Trecând la felul doi e momentul să vă dezvălui secretul pentru care mergem mereu la Nora. Pe lângă cele menţionate mai sus, merg acolo pentru să salata verde e cea mai bună din oraş. Nu ştiu exact ce dressing au, dar aş cam plăti să aflu. :)) Tot timpul aleg din meniu o combinaţie asfel încât să poată fi servită cu acea salată de care eu sunt pur şi simplu îndrăgostită.
După cum vă povesteam mai sus, am un fel pe care eu şi fratele mele îl comandăm mai mereu, şi anume piept de pui în sos de smântână cu ciuperci. Eu am ales varianta care avea cartofi cu rozmarin lângă, iar fratele meu varianta mai “sănătoasă” cu cartofi prăjiţi pe lângă.
Ador ciupercile şi poate asta e explicaţia faptului că servesc mereu acest fel de mâncare. Mai este şi prospeţimea pipeptului de pui şi faptul că sosul de smântână este fin şi lichid. Am mai încercat acest fel de mâncare şi la un restaurant de pe acelaşi segment ca preţ şi stil cu Nora, însă aproape că simţeam făina din acel sos de smântână.
Cel de lângă mine şi-a luat şniţel de pui cu susan şi cartofi ţărăneşti. Dacă despre şniţel nu există obiecţii, parcă acei cartofi ţărăneşti din farfurie se scăldau în cam multă unsoare.
La desert am savurat: eu pireu de castane cu frişcă, tata papanaşi şi mama îngheţată asortată. Nu ştiu să vă spun nimic despre deserturile lor, însă pe mine nu m-a cucerit pireu de castane. E prea tare şi deloc fin la gust. În schimb am servit o dată clătite cu brânză dulce şi vanilie absolut excepţionale. După cum au arătat farfuriile la sfârşit, eu am fost singura nemuţumită de desert.
Ca să vă faceţi o idee cam ce preţuri sunt pe la Nora, vă las aici o listă:
- ciorbă de văcuţă – 9,60 lei
- ciorbă de pui a la grec – 7,30 lei
- piept de pui cu ciuperci şi smântână – 18 lei
- cartofi cu rozmarin – 5,30 lei
- cartofi prăjiţi – 4,10 lei
- şniţel cu susan – 13,70 lei
- cartofi ţărăneşti – 4,90 lei
- salată verde – 6,40 lei
- salată de castraveţi cu smântână – 6 lei
- salată asortată – 5,10 lei
- papanaşi -12 lei
- îngheţată asortată -6,30 lei
- pireu de castane – 9 lei
Nu ştiu cum vi se par vouă preţurile, însă noi le considerăm acceptabile şi ne întoarcem cu drag acolo. Servirea este foarte bună şi mai ales rapidă, chiar dacă localul este plin, lucru care de altfel se întâmplă mai tot timpul.
Localul este drăguţ, rustic şi foarte curat. Baia este de asemenea un loc unde nu regreţi că ai intrat, loc care păstrează stilul din interiorul localului.
Aşa că dragii mei, nu ştiu dacă sunt eu de modă veche sau poate că m-am obişnuit deja cu gustul, dar pentru o masă copioasă şi tradiţională, vă recomand cu căldură Nora! 🙂
Calitatea bate cantitatea la Lera's Food | FoodCrew
[…] ei nu e greu să găsești o pljeskavică făcută cum trebuie, in Timișoara doar într-un singur restaurant am găsit una bună, pâna […]
Meniul zilei ieftin si delicios la Ospataria Stejarelul | FoodCrew
[…] Ciorba de văcuță a fost una dintre cele mai bune ciorbe pe care le-am mâncat, cu bucățele mici de vită și o mulțime de legume în ea. Caldă și cu gust puțin acrișor, mi-a mers direct la suflet într-o zi rece de ianuarie. […]
FoodCrew – Restaurantul pensiunii Moteleţul, un local decent
[…] consultarea meniului care e destul de bogat, ne-am comandat câte un şniţel de porc gigant cu garnitură de cartofi prăjiţi pentru mine şi piure pentru el. Ca fapt divers, pe lângă […]
Gust și atmosferă de New York la Lexico - FoodCrew
[…] nu este la fel de variat ca la Nora, de exemplu, însă poți găsi destule opțiuni pentru a te sătura. Lexico are specific […]
Comentarii
Dani
Sunt de acord ca Nora e un restaurant ok, mancarea buna, preturi ok, arata bine. Singurul lucru la care este deficitar este servirea. Ospatari fara pic de zambet si extrem de sictiriti. Crede-ma am mancat acolo de foarte multe ori, niciodata nu am putut sa zic ca mi-a placut servirea!
Nuți Foame
Măi, se poate, nu zic că nu. Înseamnă că noi am avut noroc de fiecare dată. 🙂
Nu zic neapărat că îi dureau maxilarele de cât râdeau, pentru că se putea şi mai bine, însă faptul că e tot timpul plin şi ei se mişcă rapid reprezintă un mare plus. 🙂