2 ani mai tarziu față de ultimul Revelion în deplasare, 31.12.2012, de data asta nu la Sibiu, ci la Cluj-Napoca.
Bun, ca să se înțeleagă deosebita apreciere pe care o avem față de Fork & Cork de la Cluj (Str Mihai Veliciu, nr. 63), trebuie să descriu mai întâi contextul: patru drumețe și un drumeț plecați din Timișoara de pe 29, respectiv 30.12.2012 pentru a face Revelionul acolo. Încă din prima zi ne-am dat seama că mâncatul pe data de 31 decembrie și cel de pe 1 ianuarie vor reprezenta o mare provocare, cam toate localurile fiind închise.
Locație
Mereu mi-a plăcut mergând la Cluj cu Cosmin la pensiunea noastra, Vila Vanda ( Str Mihai Veliciu, nr. 59), micul dejun de acolo și doamnele cele amabile, însă ne tot gândeam ce păcat că nu se servește și prânzul și că nu este niciun local foarte aproape de ea. Ei bine, de data aceasta de cum ne-am parcat mașinuța în 29.12.2012, seara am sesizat la colțul străzii un frumos semn luminos de restaurant, Fork & Cork. A doua zi la pensiune am aflat de la o duduie că au mâncare foarte bună. Perfect, era deja testat, recent deschis de cam o lună.
De prin 30 seara am întrebat prin localuri dacă putem servi masa la ei în data de 31 si ne-am izbit de fiecare data de un NU din diverse motive, as că ne-am cam panicat la gândul că mergem să bem la Revelion pe stomacul gol.
Pe 31 am pornit la vânătoare de prânz târziu sau cina. Ne-a trecut prin cap să intrăm “la restaurantul de la colțul străzii”( iertate să-mi fie ghilimelele, dar de la colțul străzii sună ușor peiorativ, și zău că nu e cazul aici, localul e doar pe colț). De cum am trecut de ușă, ne-a întâmpinat cu un zambet cald și cu multe intenții bune Mihai Diaconu. E clar că i-am dat de furcă solicitând o rezervare pentru 5 persoane la ora 16:30 când el se pregătea împreună cu restul staff-ului pentru marea petrecere de revelion pe care o organizau, însă nu ne-a spus nu. Zis și făcut, am fost mulțumiți de marea faptă – rezervarea pentru masă în data de 31 – CHECKED.
Veseloși și cu stomacele goale, ne-am întors din oraș un pic mai devreme, pântecele noastre fiind mai mult decât bucuroase să treacă pragul restaurantului. Am fost întâmpinați cu multă amabilitate și conduși spre etaj unde ne aștepta o masă frumos aranjată. Ospătara ne-a luat hainele și ni le-a dus la garderobă, mă simțeam ca un mic țărănel în acel local finuț și elegant, eu echipată cu bocanci, hanorac și blugi.
Această super draguță domnișoară ne-a adus câte 3 meniuri de căciulă și ne-a explicat foarte politicos: “ Aici aveți meniul zilei, meniul cu specific românesc și meniul internațional”.
Din 5 câți eram, 4 am mers pe meniul zilei (Codruța și Andreea au combinat un fel 1 pentru Codruța cu un fel 2 pentru Andreea) pe care îl puteam alege după bunul plac, iar băiatul grupului noastru a luat niște pește cu tot felul de legume. Ne-a plăcut partea asta cu combinatul diferitelor variante de felul 1 cu diferite variante de felul 2.
Meniu
Ne-am ales așa:
Felul 1
Eu și Andre – supă de găină cu tăiței
Codruța – ciorbă țărănească de văcuță
Felul 2:
Eu – ciulama de pui cu mămăliguță
Andre – cod parizian cu sote de spanac
Andreea – cod în crustă de parmezan cu orez cu legume
Desertul era cel al casei și era o surpriză.
De băut eu și Andre am luat ceva limonadă, iar restul trupei diverse chestiuni cu mai mult sau mai puțin alcool. După ce am comandat, eram deja relaxați bine, am început să ne golim paharele din față așteptând mâncarea și să ne delectăm urechile cu muzica ce se auzea în surdină, părea a fi un post de radion online de jazz foarte nice.
După cam 15 minute a venit supa, toată ziua visasem la o supă, dar una cu găluște. Mi-a plăcut foarte mult gustul de pui, nu obișnuita amărâtă de vegeta și m-am delectat cu tăițeii adevărați, nu cu cine știe ce fidea suspectă.
A urmat felul doi, doamnele mele și-au primit peștele cu spanac, respectiv cu orez, eu aveam în față o mămăliguță care deja mă ruga să o devorez. Și Ciprian a primit o tare frumos aranjată farfurie cu pește și legume. Totul arăta de să te lingi pe degete. Fetele au început peștele (ambele mâncătoare cunoscute de peste ) și au exclamat admirativ. Andre ne-a tot lăudat spanacul, iar eu mă tot rugam să nu mi se termine mâncarea din farfurie pentru că mi se părea absolut delicios puiul cu sosul său fin.
Inevitabil la un moment dat farfuriile s-au golit, având grija să le curățăm sârguincioși. Ne-am tras un pic sufletul până la desert și am admirat decorul de foarte bun gust.
Eram foarte curioase ce vom primi la desert, mă și vedeam mâncând două porții deoarece Andre spusese că nu vrea desert, dar eu insistasem să ni se aduca și porția ei. S-a dovedit că insistența mea a fost oarecum strategică în momentul în care pe masă au apărut trei porții de cheesecake cu sos de fructe de padure. Prima reactie a fost a Codruței care s-a oferit “să se sacrifice” mâncând porția lui Andre. Uite așa ne-am “sacrificat” cu acest deliciu cu brânză dulce fină, un blat cu mici bucățele de nucă și cu un sos super aromat. Aveam impresia că papilele mele gustative susțineau un concert, era pur și simplu delicios, ca dovadă ne-au rămas și de data aceasta farfuriile foarte curate.
Am primit nota de plată într-un format inedit, știu că am lăsat ceva bacșiș, acum însă mă gândesc ca nu cumva să fi fost cam puțin.
Ne-am ridicat de la masă și am fost conduși de către Mihai (care este un deosebit amfitrion) ca niște adevărați “aristocrați” ce suntem. Am aruncat o privire admirativă șampaniei pregătite la parter pentru petrecerea de Revelion și am pornit către pensiune.
Trăgând linie, toată operațiunea a durat cam o oră și jumătate, localul a arătat într-un mare fel, iar servirea a fost ireproșabilă. Am găsit decent ca preț meniul zilei la 20 lei( mă rog, 19.9 lei) și de altfel și restul mâncării era la prețuri rezonabile. Nu este genul de local unde să vii chiar zilnic, dar dacă ajungi la Cluj, e musai să mergi acolo.
Despre curățenie, tot respectul, aveam cumva senzația că un sanitar invizibil făcea ca locul să arate lună și bec. La baie nu am fost, dar ceva îmi spune că era ca o farmacie.
Per ansamblu am fost impresionată și mă aștept ca în câteva luni acest local să ajungă super cunoscut.
Acesta este unul dintre articolele trimise de către cititorii care au dorit să scrie pe Food Crew. Carmen ne-a trimis această recenzie și dacă și tu ai ceva să ne spui sau doreşti să ne povesteşti despre una din aventurile tale culinare, aşteptăm mesaje la posta@foodcrew.ro
Torna Fratre, restaurant traditional | FoodCrew
[…] este un amestec de legume- ardei, roşii şi usturoi, aromate bine- cu tichie de omletǎ cu iaurt şi brânzǎ. Per total, un […]
Produse lactate în vârf de munte | FoodCrew
[…] cum intri în curte, chiar te simți ca la stână. Nu știu câți dintre voi ați mai ajuns la stână, dar acolo poți observa cum viața e simplă […]
Nici un comentariu