Se pare că toamna aceasta am fost destul de norocoși cât să ne bucurăm de temperaturi decente. Așadar, destinațiile cu puțină natură din afara orașului au fost la mare căutare în fiecare weekend. S-a întâmplat ca noi să ajungem de două ori pe la Restaurantul Stejarul, de lângă parcul dendrologic din Bazoșu Nou.
Prima dată am ajuns într-o zi liniștită de vineri, pe la prânz și era foarte puțină lume. Prin urmare serviciul a mers mult mai repede iar atenția chelnerilor a fost mult mai sporită. A doua oară am ajuns duminică la prânz când a fost zarvă mare. Abia am reușit să găsim o masă. Dar să le luăm pe rând. Vă povestesc mai în detaliu despre prânzul de vineri, pe care am reușit să îl fotografiez și la final vă povestesc puțin depre servirea de duminică și cum se întâmplă lucrurile în restaurant când e foarte multă lume.
Prânzul l-am început cu niște supe cremă, care mie îmi plac foarte mult. Atât cantitatea, cât și consistența și gustul sunt foarte echilibrate. Am mers pe două variante, una de cartofi cu afumătură și una cu țelină și pastramă de căprioară. Deși poate e puțin cam consitentă, cea de cartofi mi-a mers la suflet. Cu bacon-ul foarte prăjit și crutoane aromate, a fost chiar delicioasă.
Pentru felul principal lucrurile s-au diversificat ceva mai mult. Așadar, la noi la masă s-a comandat: o porție de paste boscaiola, o ceafă țigănească cu cartofi copți, un butterfish cu broccoli și o porție de tagliatelle cu trufe. Pastele nu au fost spectaculoase, cele cu trufe aveau mirosul specific, dar un gust destul de fad. La fel s-a întâmplat și cu pastele boscaiola, care au roșii cherry, bacon, ciuperci și parmezan. Deși mai bogate în ingrediente, pastele au fost seci, nu putem spune că nu erau proaspete ingredientele sau că erau prost gătite, doar că nu aveau absolut nimic special. Comparativ cu alte paste care se servesc în oraș nici nu se compară, iar raportul calitate preț nu este unul foarte corect.
La categoria grea a fost ceafa țigănească și cartofii cu rozmarin. Deși porția era mai mult decât generoasă și avea un aspect destul de apetisant, nu a fost un preparat grozav. Carnea nu a fost fragedă, fiind ușor gumoasă, lucru pe care nu l-am întâlnit foarte des la carnea de porc. Iar carofii mi-i imaginam făcuți cu crustă și foarte aromați de la rozmarin, dar nu au fost așa. Combinația de legume însă a fost tare bună și oul făcut perfect, cu gălbenușul care a curs peste preparat cand l-am tăiat.
Vedeta absolută a prânzului a fost butterfish-ul. Ni s-a spus că e pește veritabil de ocean, nu știu cât de adevărat e sau nu, ideea este că a fost foarte bine gătit. O rețetă simplă cu capere, lămâine și niște ierburi aromatice, a fost tot ce avea nevoie să îl trasforme într-un preparat delicios. Cât despre broccoli, ei au fost fierți suficient de mult cât să-și păstreze frăgezimea, fără să pară cruzi.
Ospătarul a fost atent, ne-a întrebat când dorim să servim vinul, a știut să ne facă recomandări și și-a cerut scuze politicos când m-am plâns de mâncare. Chiar dacă nu ne-a oferit o soluție sau nu a venit cu o explicație de la bucătărie în urma nemulțumirilor. Pentru acest prânz am plătit:
- cremă de cartofi – 9 lei
- cremă de țelină – 11 lei
- cotlet de porc țigănesc – 24 lei
- cartofi cu rozmarin – 8 lei
- tagliatelle cu trufe – 30 lei
- spaghete boscaiola – 22 lei
- butterfish – 35 lei
- broccoli sote – 10 lei
Cu tot cu băuturile comandate am ajuns undeva la 220 lei pentru patru persoane. Cât despre prânzul de duminică, pot să vă spun că era multă agitație. Am primit o masă încă murdară, fața de masă era toată pătată și servirea a durat o eternitate. Mi-ar plăcea să reușească să-și păstreze atenția la detalii și atunci când restaurantul e plin. Iar mai presus de toate, cred că mai au de muncit la preparate, la prețurile pe care le practică ar trebui ca mâncarea să fie mai bună. Oricum locația e superbă și oaspeți vor avea. Am văzut că pot face și mâncare delicioasă, doar că ar tebui să o pregătescă constant bine.
Ai fost recent în această locație? Spune-ne în comentarii cum a fost!
Nici un comentariu