Vara aceasta am avut plăcerea să gust câteva din specialităţile bucătăriei elene. Unele extraordinare, altele mai puţin pe gustul meu, dar toate deosebite prin natura şi prepararea lor. Cel mai mult mi-a plăcut însă un restaurant la care am mâncat încă din prima zi a vacanţei în insula Thassos, Grecia, oraşul Limenas. Restaurantul Simi, restaurant cu specific grecesc, se afla chiar în drumul nostru spre şi de la plajă, aşa că nu a fost mare minune când, lihniţi de foame şi un pic dezorientaţi, ne-am oprit acolo pentru a mânca ceva. Nu ştiam dacă e bună mâncarea, dar am zis “hai să stăm aici”, pentru că nimeni din noi nu mai avea răbdare să caute alt loc. Şi nu ne-a părut rău. Chiar deloc 🙂
Fiind vorba de prânz şi fiindcă afară era foarte cald, nu am simţit nevoia să luăm porţii prea mari şi prea sofisticate. Din cele 4 persoane câte eram, 2 şi-au luat o supă-ciorbă de peşte, apoi spaghete şi salată cu ton. A treia persoană a luat o salată grecească, urmată de nişte peştişori proaspăt prinşi şi bine gătiţi. Eu am luat o salată “Thassos” cu salată verde, măsline, roşii, ceapă verde, castraveţi muraţi şi dressing, apoi o minunăţie de vânătă la cuptor cu feta, ardei copţi şi usturoi. Toate stropite cu nişte vin local – roşu, respectiv un vin alb tipic grecesc: Retsina (vin cu gust de răşină).
Servirea a fost pe placul nostru, adică la timp şi de calitate. În general, grecii care lucrează la restaurante din zonele unde sunt mulţi români “ciupesc” mai multe cuvinte în română, pentru a te face să te simţi cât mai bine. Nici Simi nu a făcut excepţie de la această regulă. Mai mult, ceea ce m-a amuzat pe mine a fost că în ultima seară, când am revenit la acelaşi restaurant, considerându-l cel mai bun, şi am comandat “peştele zilei”, chelnerul nu prea ştia să spună în engleză care anume este peştele zilei. Aşa că ne-a întrebat de unde suntem şi când am zis “România”, el ne-a răspuns: “Doradă”. Super 🙂
Preţurile consider că au fost OK în comparaţie cu alte restaurante, alte mâncăruri şi alte serviri. Salata mică era 3,50 Euro, cea mare 4,50. Vânăta la care mi-a rămas mie sufletul era tot 4,50. Supa – undeva pe la 3-4 Euro. Vinul de casă era cam 4 Euro – jumătate de litru (eu tot susţin că în carafă era mai mult de jumătate), iar Retsina era ceva mai ieftină, pe la 2-3 Euro. În ultima seară din sejurul nostru am comandat ca aperitiv Bouyourdi, o specialitate cu brânză, roşii şi condimente la cuptor (delicioasă), pe care am plătit cam 4,50 Euro, am mai comandat o dată vânăta minune şi am mai luat o doradă la grătar cu legume, la preţul de 9 Euro. La prânz am primit pepene şi lubeniţă din partea casei, o atenţie foarte apreciată pe care o acordă grecii clienţilor lor. Deci, per total, la prânz poţi să mănânci ceva mai lejer cu 8-10 Euro, iar seara ceva mai sofisticat cu 10-15 Euro, cu tot cu aperitiv, vin, pâine şi bacşiş.
La prânz, restaurantul nu este foarte plin, dar seara atmosfera e incredibilă. Terasa e plină până la refuz, eşti chiar pe malul mării, iar ambianţa te face să te simţi parcă pe o altă lume. De aceea am şi revenit la acel restaurant, pe care îl recomand cu căldură tutror celor care se nimeresc prin Limenas, Thassos.
Recenzia a fost scrisă de Sabina STOICIU şi participă la concursul “Poftă de vacanţă“, organizat de FoodCrew.ro împreună cu agenţia de turism Simplicity, Intravel şi Carpatair.
Nici un comentariu