Shaworma şi goangele

Döner Kebap Haus
Timișoara

Ador lucrurile configurabile! Dacă fast food-ul ar avea virtuţi,  faptul că îmi permite să-mi dozez singur otrăvurile ar fi cea care îmi umezeşte ochii.

În complexul studenţesc competiţia se înteţeşte pe măsură ce studenţii dispar pe la casele lor. Este anotimpul în care shawormeresele zâmbesc mai frumos şi acceptă chiar sugestii de personalizare pentru reţetele casei. Cum nu puteam rata o aşa ocazie, zilele astea am vizitat des localul meu de suflet aflat la parterul căminului 14, specializat într-ale turcismelor şi arăbismelor: Döner Kebap Haus, pe numele său întreg.

Locul ăsta nu excelează la nimic altceva în afară de gustul preparatelor. Eu şi gaşca l-am botezat mai pe scurt “La Pârtâc”, împrumutând un termen necunoscut din versiunea turcescă a Star Trek – Da, există aşa ceva 😀

Cum în Grecia îmi picase cu tronc gyros-ul, iar de vină a fost brânza feta, de ceva vreme îmi comand la Pârtâc shaworma ponegrită cu brânză. Foarte interesant mi s-a părut cum reacţia la cererea mea diferă în funcţie de ospătar. Versiunea galantă “să întreb bucătarul dacă se poate”, sau mai ameninţătoarea “te costă mai mult” au avut spre bucuria mea acelaşi rezultat delicios. Ceea ce a diferit de la o comandă la alta a fost preţul “extraopţiunii’, asupra căruia ospătarii nu cred că s-au pus de acord: de la 11 la 13 lei, în funcţie de cât chef au ei.

Pe lângă brânza mea feta, restul ingredientelor îl pun pe Pârtâc în capul listei mele când vine vorba de shaworma: varza proaspătă – neoţetită, maioneză de usturoi – cu usturoi şi bineînţeles lipia ce o fac “in-house”. La fel, chiflele de kebap şi restul celor crescute din aluat sunt facăte tot la faţa locului. Mai aduc la masă şi sare (lăudat fie Allah) şi piper, dar şi ardei iuţi pisaţi din care deşi aleg mai mult seminţe nu mă pot abţine să nu presar din belşug.

La ultima vizită am aterizat sub umbrelele de pe terasă, care din păcate pentru mine se află sub 2 tei. Teii ăştia pe lângă umbră mai au calitatea de a găzdui şi un soi de acarieni cu care plouă peste mese şi care nu s-au sfiit să-şi găsească culcuş în amonte de genunchi, pe sub şortul meu. Nasoală senzaţie, deratizarea poate a trecut pe acolo, dar cu goangele cred că sunt în cârdăşie.

infidel-si-goangeleCum interiorul “localului” nu iese din tiparul prostului gust – modelul faianţă, termopane şi inox – mi-am luat la pachet comanda şi am întins-o cu buna impresie făcută doar de bucătar, pe care m-aş bucura să-l văd tranferat într-un loc mai de doamne-ajută.

Curățenie
Servicii
Mâncare
Preț
Atmosferă

Comentarii

Avatar

Alina

24 July 2009 at 17:19

Stii ce mai e fain la localul asta? Faptul ca au televizor mare si lumea nu se inghesuie sa vada meciurile la ei in conditiile in care restul localurilor din Complex sunt pline, deci sigur prinzi loc 🙂

Mereu ma uit la meciurile nationalei sau ale echipelor de club romanesti in Champions League acolo.

    Infidel Gastro

    Infidel Gastro

    24 July 2009 at 17:26

    Pentru un meci poate îmi calc pe inimă şi iau şi o shaworma să îmi distragă atenţia de la decor 🙂

    Gură Mare

    Gură Mare

    24 July 2009 at 17:59

    Am văzut şi eu câteva meciuri acolo. După două spălări am scos mirosul din haine. 🙂

Gură Mare

Gură Mare

24 July 2009 at 18:01

Tu Infidel, când eu văzut la tine articol cu GOANGELE, aşteptat să găsit gonga în shawarma. 😛

Pârtâc!

Avatar

Anca

13 April 2010 at 13:52

As avea o intrebare…am spalat un tricou, l-am bagat uscat in bagaj si m-am intors in orasul unde studiez. Ziua urmatoare am vrut sa-l imbrac insa avea un miros ca de sulf.l-am spalat la mana, l-am baga in balsam insa mirosul persista. nu stiu ce sa mai fac, si nu inteleg unde’i “buba”… poate ma ajuta cineva cu vreun sfat! Multumesc

    Infidel Gastro

    Infidel Gastro

    13 April 2010 at 14:33

    Bună Anca,

    Eu văd două soluţii: fie încerci alt balsam, fie încerci să mănânci înauntru la Pleşca Sârbească din complex (în cazul în care studiezi în Timişoara) sau în orice şaormerie (dacă studiezi altundeva în ţară). Personal recomand o baie cu aburi de fast-food, sigur nu va mai mirosi a sulf tricoul 😉

    Apropo, pe unde ai mai mâncat în oraş în ultima vreme? 😀

Avatar

Naiada

26 April 2010 at 21:31

Nici acum nu ştiu de ce n-am intrat niciodată la Döner Kebap Haus. Mi-am propus de nenumărate ori, dar se pare că paşii tot pe altundeva m-au dus. De ceva timp mă tot întrebam dacă în Tm există vreun loc unde se mânâncă shaworma şi kebap în lipie şi chiflă făcută la locul cu pricina. Sunt o fană a reţetelor de tot felul şi chiar citisem pe blog-ul cuiva din Cluj ce bună e lipia făcută la o shawormerie de acolo. De atunci căutarea mea. Şi uit că dacă ştii să pui dorinţa cum trebuie, ea îşi află rezultatul până la urmă. 🙂 Cu bucurie am descoperit că totuşi există şi la noi. Cât de curând o vizită acolo. Mulţam fain!

Completează numele
Completează un email valid
Completează website-ul
Completează mesajul