Los Toreros, coridă cu surprize

Los Toreros
Timișoara

De curând (gen două, trei săptămâni) s-a deschis un restaurant cu specific spaniol în Piaţa Maria. Şi pentru că e la mine în zonă, am zis că-l încerc, mai ales ca am un amic oricând amator de locaţii noi.

De afară avea aerul unui fast-food cu tortillas, chestii. Am intrat şi ne-a întâmpinat un tip zâmbareţ şi, pentru ca era aşa amabil, l-am întrebat ce se poate mânca şi dacă au spaţiu şi jos (cunoşteam “topografia”, pentru că e pe locul fostei pizzerii Maria). Ne-a arătat două meniuri, cel de fast-food şi cel de restaurant (jos). După ce ne-am uitat pe primul şi n-am înţeles nimic, ne-am zis că vrem să mâncăm ca lumea şi să ne uităm mai cu migală pe meniu, aşa că am coborât la restaurant.

Destul de fancy încăperea, ospătăriţe cu sorţuri lungi roşii şi pălării de toreador, muzică spaniolă în surdină, mult roşu şi poze cu ceva corride pe pereţii de cărămidă. Ne aşezăm la masă, aşteptăm. La masa vecină, o profă de-a mea. Mă întreabă ce fac şi îi spun că am venit să experimentez. « Aaa, e oribil, îmi zice. Nu mâncarea, da’ aşa… o să vezi. »

Îmi zic, bine, ce-o fi o fi. Văd că nu vine nimeni, iau de pe o masa de serviciu un meniu şi îl împart cu amicu’. Profa de colo « Aşa Alexandra, aici tre sa te serveşti singur». Primele chestii erau gustările. Toate acelaşi preţ, 16 lei. Paginile următoare cuprindeau feluri din care puteai să-ţi alcătuieşti un meniu. Adică puteai să îţi combini supa, felul II, salată şi desert pentru 50 de RON.

Evident că am hotărât să rămânem la “gustare”, care se încadra (oarecum) în buzunarul nostru. Aşadar m-am uitat pe meniu sa vedem ce mă atrage, dar pentru că niciun fel nu mi-era cunoscut şi pentru că toate erau la acelaşi preţ şi numerotate, am “dat cu banu”, la sugestia amicului. Am zis 13 şi 21 şi am nimerit aşa: Revuelto de salmon y setas (adicatelea somon, ciuperci, ou şi ulei de măsline) şi Pincho moruno (o chestie dubioasă care nici acum nu ştim dacă a fost transmisă ca atare la bucătărie, că tot aveam impresia ca ne-a adus altceva). În teorie, pincho ăsta era “Bruschete de moruno”: carne de porc, usturoi – care nu părea să fie acolo, ardei iute, vin, oregano.

Mie personal, mi-a plăcut chestia cu somon, un fel de omletă cu ciuperci şi carne de peşte. Porţia nu a fost foarte mare, ci chiar gustare, dar destulă cât să mă sature. Amigo a primit o frigăruie sumară din carne gumoasă de porc, nu rea la gust, dar cert e că nu l-a săturat, aşa că ne-am luat un kebab de după colţ şi am rezolvat problema.

După ce ne-am îndestulat stomacele am pus amândoi pariu că în 3 luni se deschide altceva în locul brand new-ului restaurant.

Curățenie
Servicii
Mâncare
Preț
Atmosferă

Los Toreros

Acest restaurant s-a închis. Descoperă ce e nou în oraș.

Comentarii

Avatar

nimeni

25 March 2010 at 0:43

Domnii timisoreni, mai faceti review si la restaurante decente, ca sunt, nu doar bombe 🙂
Ex: chinezescul de pe Barnutiu, DAF junior sau pentru daily menu Casa Romaneasca de pe Daliei.

    Avatar

    Naiada

    26 April 2010 at 20:14

    S-a redeschis Casa Românească? Şi n-am aflat? Mă îndoiesc. Din păcate e închisă de mai bine de jumate de an. 🙁 Nici numerele de telefon nu mai sunt alocate.

Gură Mare

Gură Mare

25 March 2010 at 10:22

Hai noroc nimeni!

În primul rând trebuie să se pună la punct “bombele” de care vorbeşti. Dacă nu sunt în stare să ajungă la un nivel decent, să închidă prăvălia şi să îi lase pe alţii să facă meserie.

O să facem review şi la cele menţionate de tine. Am trecut şi pe acolo. Aşa cum ai spus şi tu, sunt decente nu ok.

Avatar

Seb

15 April 2010 at 10:04

Stau si ma intreb ce-o fi insemnand “bomba”.
Ajuns in Tm. o prietena sare in sus si-n jos ca e musai sa iesim la D.A.F. Junior ca e tare pe acolo.
Zis si facut seara ne-am tolit si taio incolo.La intrare era afisat ” Acceptam Master Card, Visa,..etc”.era important pt. mine deoarece obisnuiesc sa platesc cu cardul si am placuta surpriza ca multe localuri “selecte” sa nu accepte plata cu cardul.
Intrat era o atmosfera de nunta cu lautari am zis ok asa e pe aici, ne asezam la masa cuminte si asteptam.
Sa trecem la subiect, mancarea a fost una palida dar in cantitati enorme.In general un restaurant se deosebeste prin meniul de desert spre surbriza mea catite, clatite clatite…e ok deoarece clatita e sora cu Crêpe la “frantuzi” deliciul meu.
Va sa zic ca nu am inteles nimic din portia aia imensa si nici nu aveam sa gasesc nimic deoarece erau facute in avans ceea ce e o crima la clatite.
Cer nota de plata pregatesc cardul dupoa vreo 5 min d-ra osp. imi spune ca nu poate sa accepte cardul meu ma roaga sa merg cu ea la aparatul de citit card sa lamurim treaba. Intre timp apare Managerul si inca vreo 3 ospatari toti buluc sa vada ce se intampla.Dupa mai multe incercari Managerul imi spune ca nu este acceptat cardul si trebuie sa platesc cash uitanduma mai atent cardul cera introducerea chipului dar era prea greu pentru ei sa inteleqaga unde se gaseste el pe card.Intr-un final am resusit sa scapam de acolo.
Am omis erau cativa cu burta mare pe care ii stim ca totii care stateau in picioare si isi dadeau dedicatie unul altuia toata seara partea proasta era ca melodia nu se schimba.
Si inca ma tot intreb ce o fi insemnand “bomba”.

    Infidel Gastro

    Infidel Gastro

    16 April 2010 at 18:45

    😀 O, da! Aşa ceva într-adevăr nu trebuie ratat. A făcut toţi banii descrierea ta! 😉

Avatar

Gicu

22 October 2010 at 19:01

cea mai urata vagauna,bere expirata preturi mari,mancarea de toata jena…..tot timpu gol….nu stiu la ce mai tine deschis birtu ala..

Completează numele
Completează un email valid
Completează website-ul
Completează mesajul