Weekendul trecut am pornit într-o excursie de weekend pe traseul Szeged – Viena – Budapesta. Joi seara am plecat din țară și am făcut prima oprire în Szeged, unde imediat după ce am ajuns, am plecat în căutarea unui loc unde să ne potolofim foamea care ne-a cuprins pe drum. La recomandarea unor prieteni, am ales Bistorant, o combinație reușită (aș spune eu) între un bistro, restaurant și winebar.
Localul m-a suprins de la primii pași prin atsmofera liniștită și muzica plăcută de pe fundal. După coborârea la demisol pot spune că m-am îndrăgostit de ambinața și amenajarea interioară a acestuia, canapele de piele, podeaua de lemn și instalația de iluminat erau într-o armonie perfectă între vechi și nou.
Personalul primitor și amabil a venit și ne-a preluat comanda la scurt timp după ce am ajuns, iar pofta noastră a fost potolită de următoarele:
O supă cremă de mazăre acompaniată de cele mai crocante și delicioase felii de bacon pe care le-am putut degusta până acum.
Pulpe de pui dezosate cu sos de muștar și miere, alături de un piuree de cartofi pufos și câteva muguri de mazăre.
La desert ne-am delectat cu un desert clasic unguresc, cum ar spune unii gomboți cu brânză dulce.
Denumirea din meniu nu îți transmite în mod direct că este vorba de tradiționalii gomboți, ci de găluște umplute cu brânzică de vaci însoțite de un sos dulce acrișor de smântână cu scorțișoară.
De la prima lingură de supă și până la ultima înghițitură din gomboți gustul a fost delicios, o armonie perfectă de gusturi rafinate, cu care nu eși obișnuit în mod curent. Iar pentru că ne-a plăcut extrem de mult, am revenit și a doua zi pentru a testa alte combinații interesante din meniu.
De această dată, am trecut direct la meniul principal unde am comandat un piept de pui marinat în lapte, dulceață de bacon și usturoi asortat cu măr caramelizat și orez cu mazăre verde.
Pregătindu-ne să plecăm pe meleaguri austriece, am decis ca la desert să mergem pe o variantă nemțească și să testăm un ”Keiserscharrn cu gem de caise”. Dacă numele în sine nu îmi spunea nimic și aproape că nici acum nu reușesc să îl pronunț în întregime fără să mă bâlbâi, gemul de caise m-a convins că va fi un desert bun. Pentru mine orice conține gem de caise, prezintă o garanție a a succesului într-ale gustului.
Ce s-a dovedit a fi desertul?
Un fel de clătită de griș fărâmițată în bucăți mici în amestecate cu deliciosul gem de caise și un sos de smântână cu scorțișoară, delicios și el.
Prețurile celor savurate a stat cam așa:
- meniul de trei componente din prima zi a fost aproximativ: 1500 forint (20 – 23 lei)
- meniul de două feluri: 1290 forint (18-20lei)
Un preț foarte bun, pentru niște preparate puțin diferite, mai elitiste, dar foarte delicioase de care să te bucuri la doar câțiva pași distanță de centru. Prețul însă este valabil doar între orele 11:00 și 15:00 în perioada prânzului.
Singurul dezavantaj pe care l-am putut găsi în tot restaurantul au fost semnele de la baie, ce indicau care din wc-uri este pentru femei și care pentru bărbați. Acestea erau două siluete curbate la care trebuia să te uiți de două ori înainte să întri, sau în cazul meu norocos să ai ușa deschisă la bărbați și să vezi forma diferită a wc-ului.
Nici un comentariu