Grill de bizon la mall

Odată cu deschiderea noului food court din Iulius mall, s-a diversificat şi oferta de mâncare, în ideea că au mai apărut vreo câteva localuri noi: o tavernă grecească, un local cu specific unguresc, un “punct de lucru” Napoleon şi un Grill Bison.

Grill Bison? Nu, nu s-a gândit nimeni să facă biznis cu cei 6 zimbrii din rezervaţia de la Haţeg, căci Grill Bison serveşte mâncare cu specific elveţian, gătită exclusiv la abur. Gătesc porc, vită şi curcan.

Însoţit de un bun prieten, mi-am făcut curaj să încerc minunăţia de carne, nu de zimbru, ci de porc. Ceafă şi coaste ca să fiu mai precis. Am mai comandat şi o porţie de cartofi ţărăneşti, “bratkartoffel” cum îi spunea eticheta, şi o salată de ardei copţi după care pofteam de ceva vreme. Carnea a venit cu sos de muştar verde pentru ceafa de porc şi cu sos picant pentru coaste.

Fiind pus în faţa cărneturilor pentru prima dată, nu am prea ştiut ce să aleg, începând totuşi cu ceafa care părea cea mai apetisantă. Tanti care ne-a servit nu a ezitat să sugereze costiţele lângă ceafă şi garnitura de cartofi. Am apreciat pentru că mi s-a întâmplat de prea puţine ori să primesc recomandări legate de mâncarea pe care ar trebui să o încerc sau sugestii despre cum aş putea combina diferite ingrediente sau mâncăruri. Punct câştigat!

Nu sunt un mare fan al boxului, însă proba de cântar de la Grill Bison mi-a plăcut. Pentru că amicul meu aruncă de obicei priviri suspicioase, tanti s-a simţit să-l liniştească spunându-i că va plăti exact pentru cât mănâncă, “ca la farmacie”. Puţin cam dubioasă comparaţia, însă am prins ideea 🙂

Trecând şi la cea mai importantă parte a experienţei elveţiene, am început cu ceafa udată de sos. Carnea nu a fost deloc elastică, chiar foarte bine făcută, mai puţin pătrunsă în interior, exact cum îmi place mie. Costiţele tăiate atent lângă os mi s-au părut puţin cam uscate, iar sosul picant nu a mi-a împlinit aşteptările. Cartofii au fost bine făcuţi, însă puţin cam reci.

Nu ştiu dacă are de a face cu felul în care sunt preparate, însă toate felurile de mâncare au avut un gust de afumătură, lucru care nu a dat foarte bine în cazul cefei, de exemplu. Pentru a încheia şi cu salata, ardeii copţi ar fi putut fi puţin mai copţi.

Concluzia ar fi că mâncarea arată foarte bine, însă cei 70 de lei plătiţi cer ceva mai gustos decât cele două porţii din cele de mai sus, inclusiv două beri, două bucăţi sănătoase de pâine pe vatră şi o supă de dovleac (gustoasă) pe care nu am încercat-o personal.

Curat pare a fi, îmi place că porţiile ţi se taie în faţă, iar tanti a fost amabilă şi a ştiut să-şi vândă marfa. Poate ar ajuta să mai cureţe cuptorul cu aburi şi pe interior, pe exterior arătând impecabil.