Făcându-mi de lucru prin oraş, în timp ce tramvaiul îmi trecea prin faţa magazinului Bega, am zărit ceva interesant. Fără să exagerez prea mult, părea un miraj: un stand ambulant de hot dog, aşa cum am fost învăţat de Hollywood că ar trebui să arate unul. Deşi plănuisem să fac cale-ntoarsă tot cu tramvaiul, în […]

Prin uşa semideschisă se întrevede o stivă de cutii de pizza în bucătărie, ceea ce îmi reaminteşte că ar fi cazul să scriu despre aventura mea cu pizza livrată la domiciliu în Timişoara. Am început preselecţia hotărând că voi pune la încercare primele 3 pizzerii ale căror pliante îmi cad în mână. O săptămână de […]

Îmi place mâncarea chinezească deşi obişnuiam să nu suport nici măcar ideea de a călca într-un restaurant chinezesc (până acum 6 ani de zile). Acum, nu există restaurant chinezesc în Timişoara căruia să nu-i fi încercat supa de pui 🙂 … supa de pui fiind toolul pe care îl folosesc pentru evaluarea bucătăriei chinezeşti. Pe […]

Ador lucrurile configurabile! Dacă fast food-ul ar avea virtuţi,  faptul că îmi permite să-mi dozez singur otrăvurile ar fi cea care îmi umezeşte ochii. În complexul studenţesc competiţia se înteţeşte pe măsură ce studenţii dispar pe la casele lor. Este anotimpul în care shawormeresele zâmbesc mai frumos şi acceptă chiar sugestii de personalizare pentru reţetele […]

Fac ce fac şi tot în pizzerie ajung. În Timişoara am 2 pizzerii preferate. Prima (re)vizitată o găsiţi aici. Cea de-a doua, Pizzeria Rustica, în acest articol. În buricul târgului, pe-o uliţă betonată, aşa un pic izolată, la demisol ridicată, se coace o pizza, mare cât o roată. Cum e o pizzerie pe gustul meu […]

După o zi de muncă şi sport intens,  mi-a poftit inima la ceas târziu de seară o pizza. Am ales pizzeria Cora, situată la distanţă aproape egală de Piaţa Victoriei şi Unirii, într-o clădire veche la demisol, pe o străduţă puţin circulată ziua, noaptea aproape pustie. Prima impresie pe care ţi-o lasă localul este eclectică, […]

Am mâncat ultimul hot dog în urmă cu aproape un an la Ikea în Budapesta. A costat jenant de puţin, a fost trist de mic, dar nu ştiu în ce i-au descântat de a fost atât de gustos. Călin ne-a ciripit să scriem despre acea „never-ending battle” ce se dă în sufletul omului când nu […]