Un Burrito Şi-O Quesadilla La Mexicani

La Mexicani
Timișoara

Acum ceva timp Cârtițoiu ne povestea despre experiența  avută La mexicani, fast-food-ul recent deschis în Piața Unirii. Dornici să gustăm și noi preparatele, am pornit într-acolo într-o duminica după-masă pentru o cină “romantică”.

Locul l-am identificat rapid –  între Cărturești și Funky, în locul unde scrie Ceasornicărie, chiar în Piața Unirii. Noroc cu reclamele de pe geam, altfel cam greu de localizat. O reclamă dom’le?

Cu gândul la un fast-food mexican, mă așteptam să găsesc meniul clasic în spatele tejghelei, muzică specifică ( un mariachi ceva), și oarecare elemente de decor. Locul în schimb nu avea niciunul din aceste elemente: un pop – dance din anii ’90, scaune și mese foarte înalte, postere cu Kurt Cobain și Marylin Monroe, și nici urmă de meniu mare expus pe perete. Locul e deschis recent, nu e încă complet amenajat, deci e de înţeles. Spațiul e foarte micuț: 6 mese în total, un mușteriu gălăgios care vorbea foarte tare cu o fată așezată la altă masă, și un grup care părea de-al casei la altă masă.

Ne așezăm și noi la o masă, un băiat de aduce meniul. Preparate nu erau foarte multe, dar ca să vă faceți idee cam ce puteți hali pe aici: specialități mexicane, lunch specials, salate, dar și pizza. Cât despre preț – în concordanța cu locația: un preparat cam între 12 – 20 lei.

Nu am avut însă răgaz să studiez foarte bine meniul, că băiatul a și venit să ne ia comanda. Gură Mare a ales primul lucru pe care i-au picat ochii : Burrito Grande ( 16 lei ), în schimb Cârtița Pofticioasă era tare nehotărâtă: pe de-o parte pentru că nu îmi era foarte foame, pe de altă parte pentru că îmi era foarte greu să mă hotărăsc: El Loco Pollo, sau Chicken Fajita nu suna foarte elucidant pentru mine. I-am zis băiatului să mă lase să mă hotărăsc.

Nu sunt mare fan fast-food, și nici al prăjelilor, dar curiozitatea pentru ceva nou era prea mare (chiar dacă toate preparatele erau o bombă calorică – dar deh, suntem la fast-food). I-am mărturisit băiatului că sunt în dilemă. A spus că îmi face o salată, cu ce ingrediente vreau eu. Dar eu vroiam o specialitate mexicană. Mi-a recomandat o Quesadilla ( 16 – 17 lei ), pe motiv că nu are nimic prăjit ( deși el Loco Pollo, unul din ingrediente este prăjit) . Mi-a adus și un pliant să mă lămuresc cum arată. Văzând că încă stăteam la îndoială, a spus că dacă nu îmi place nu o plătesc.

În aproximativ 15 minute au sosit și preparatele noastre, servite pe niște platouri imense, cumva în neconcordanță cu dimensiunile mici ale mesei. Fiecare preparat era însoțit de o porție de cartofi prăjiți, condimentați din belșug, iar porția  mai mult decât îndestulătoare. Aspectul era cât se poate de plăcut. ( În fotografii am surprins doar jumătate din porții).

Quesadilla se pare că este o tortilla prăjită ( care de fapt nu este decât încălzită, după cum mi-a spus chelnerul ), umplută cu El Loco Pollo ( piept de pui  în genul celui de la KFC ), cașcaval, roșii și ceapă verde. Deasupra, presărată alternativ, smântână și ketchup. Burrito Grande este în schimb ceva mai greoi: tortilla umplută cu carne de pui, tot in genul celei folosite în Quesadilla, orez mexican, fasole picanta (Chilli bean), brânză Cheddar. Deasupra, la fel, smântână și ketchup. Cartofii prăjiți crocanți, foarte condimentați, dar buni.

Nota de plată a fost în jur de 40 lei cu tot cu băuturi: o apă plată și o bere. Ce  nu mi-a plăcut în momentul în care am solicitat nota a fost faptul ca nu ni s-a făcut efectiv nota. A fost genul acela de conversație: Nota? Da, 40  lei. Poate e un detaliu pentru unii, dar mie mi se pare normal să ți se facă nota într-un local în care stai la masă. Având în vedere că era dornic să ne mai povestească una, alta, e posibil să fi uitat.

În concluzie, La Mexicani e un loc cu mâncare bună și servire promptă, dar unde după ce ai terminat de mâncat nu mai e de zăbovit mult. Am și o observație: având în vedere că este vorba de o mâncare nouă pentru nația noastră consumatoare de cartofi și shaorma, chelnerii ar trebui să știe sa dea mai multe detalii despre cum anume e preparată mâncarea și ce se ascunde în spatele unor denumiri. Și mi-ar plăcea ca sosurile să fie servite separat, nu de alta, dar mie nu prea îmi place ketchup-ul.

Voi ați trecut apucat să încercați preparatele? Dar la un restaurant autentic mexican ați fost? Poate ne recomandați ceva spicy.

P.S. Pare-se că fac și livrări la domiciliu, între orele 10 – 22.

Curățenie
Servicii
Mâncare
Preț
Atmosferă

La Mexicani

Acest restaurant s-a închis. Descoperă ce e nou în oraș.

[…] This post was mentioned on Twitter by Kozma Lorant, Eugenia Dobrescu and FoodCrew, Daniel Buliga. Daniel Buliga said: Un Burrito Şi-O Quesadilla La Mexicani | FoodCrew http://t.co/f0seSRT […]

Taqueria Arriba | FoodCrew

12 April 2013 at 13:14

[…] urmă cu câteva săptămâni Cârtiţa Pofticioasă povestea despre localul fast food cu specific mexican deschis în Timişoara, remarcând lucrurile ce nu sunt tocmai în ordine. Iată că acum pot veni şi cu un exemplu de […]

Comentarii

Cârtiţoiu'

14 February 2011 at 11:05

De decoruri şi muzică am zis şi io. Nu se prea potrivesc cu “specificu'”. La fel mi-au mai zis şi alţi prieteni ce-au trecut pe-acolo.

În rest, servirea şi mâncarea-s bune.

    Cârtița Pofticioasă

    14 February 2011 at 14:31

    Da, ar fi fost misto un decor mexican. 🙂

    Cine stie, poate se mai petrec ceva schimbari cu locul.

crinutza

6 May 2011 at 13:56

Nu stiu de ce ramasesem cu impresia ca Burrito e prajit. Chiar saptamana trecuta am fost la un restaurant mexican si am studiat destul de pe indelete meniul. Nu prea erau preparate care sa nu fie prajite sau date la cuptor inainte de servire. Din poze, Burrito Grande seamana cu o shawarma mai picanta…

    Cârtița Pofticioasă

    11 May 2011 at 20:53

    Pai cam asa era. La ce restaurant mexican ai fost? Si ce ne poti spune despre el?

Completează numele
Completează un email valid
Completează website-ul
Completează mesajul